Unele urări nu se spun doar pentru o zi anume, ci pentru o anumită stare. „Urare de Primăvară” a pornit de la gândul simplu al unui anotimp care aduce flori, speranțe și lumină. Apoi, aproape firesc, primăvara s-a prelungit spre vară, spre copilărie, spre mirosul de iarbă cosită, cireșe ținute în pumn și pași desculți prin colbul cald al zilelor lungi. Este o poezie despre feminitate, inocență, visare și întoarcerea, măcar pentru o clipă, la bucuriile simple.
“Prin iarba încă udă să faceți pași mărunți”
“Să vă rugați în taină, la o anume stea”
“Din galbeni bunghi să puneți, pe degete, inele”
“Din liliac să rupeți noroc cu trei petale”
“Cât e vara de lungă, să fiți din nou fetițe”
“Redevenind copile, cu fețele bronzate”
Pe pajiștea întinsă, cu berze și cocori,
Să mergeți primăvara și să culegeți flori,
Prin iarba încă udă să faceți pași mărunți,
Smulgând câte-o petală, să vă gândiți la nunți.
Să vă rugați în taină, la o anume stea,
Despre acel din vise, o veste să vă dea,
Să admirați apusul și apoi răsăritul,
Din roua cristalină să vă aflați ursitul.
Să împletiți cosițe cu mândre albăstrele,
Din galbeni bunghi, să puneți, pe degete, inele,
Cercei curați, să faceți, cu fragezi ghiocei,
În salba parfumată, să puneți brebenei.
Din liliac să rupeți noroc cu trei petale
Și-n sân să îl ascundeți, lipit pe pielea moale,
În suflete să intre, pe drumul către casă
Miros proaspăt de iarbă, culcată de o coasă.
Cât e vara de lunga, să fiți din nou fetițe,
Ce coarda sar, pe iarbă, în vesele rochițe,
Ce mingi ușoare saltă cu arămii mânuțe
Stârnind alene colbul, cu tălpile desculțe.
Și astfel, ziua-ntreagă, pân' soarele apune,
Mâncând din pumn cireșe, ori câteva căpșune,
Vă răsfățați la soare, de-un vânt cald alintate,
Redevenind copile, cu fețele bronzate.
Martie 2017 By CristiP
ANOTIMPURI Archives – POEZIA – Refugiul Meu
ZORI DE PRIMĂVARĂ – POEZIA – Refugiul Meu
MARTIE – POEZIA – Refugiul Meu
O NOUĂ PRIMĂVARĂ – POEZIA – Refugiul Meu
https://www.instagram.com/accounts/edit/?__pwa=1
@cristian.puscasu88
