Toporași și ghiocei Viorele, brebenei, S-au caznit toate sa iasă Din țărnă încă mustoasa, Scuturând din coronițe Între mândre frunzulițe, Veselind pădurea tristă În culori, ca pe-o batista.
S-au întins spre poieniță, Au ieșit și-n grădiniță, Pâlcuri, tocmai sub fereastră, Parcă, vrând să urce-n glastră, Să ne spună la ureche, Vestea fără de pereche: Iarna, a rămas de-ocară, Face loc la PRIMĂVARĂ.
Haide,ieși și tu afară, Lasă-ti iarna în cămară, Ia-ți pe tine primăvara Și deschide-ți inimioara! Uită tot frigul și răul, Nu lărgi mai tare hăul, Inspiră verde și soare, Pentru iarna viitoare.
